Un imperiu al ignoranței: Cum bursele oferă iluzia reformei în învățământul românesc

În perioada crizei care a dus la dezmembrarea Imperiului Roman, cei care conduceau destinele romanilor au aplicat niște metode destul de ciudate pentru a-i ține departe de granițe pe năvălitori. Astfel, la un moment dat romanii au ajuns să plătească tribut căpeteniilor triburilor războinice. Noi vă dăm bani, voi ne lăsați în pace…

O idee interesantă la prima vedere, chiar pacifistă și progresistă, dar care s-a dovedit a fi cât se poate de tâmpită. Asta pentru că migratorii agresivi au folosit banii pentru a cumpăra arme și pentru angajarea de mercenari. Și astfel, bine înarmați și organizați, au purcea la distrugerea temeinică a statului condus de cei care i-au plătit așa de generos. Metaforic, vorbind, situația poate fi sintetizată astfel: dacă e unul care îți face probleme, eviți ciomăgeala pe care e dispus să ți-o livreze oferindu-i bani să te lase în pace. Iar individul de lasă în pace până strânge bani de o bâtă mai zdravănă. Și atunci să vezi ologeală pe capul tău…

Ei bine, la ultimele zile ale Imperiului Roman și la subvențiile plătite celor care l-au distrus mă gândesc când văd ce se întâmplă în învățământul românesc. Pentru că în învățământul românesc nu există reformă în adevăratul sens al cuvântului, dar, în schimb, există subvenții. Unora dintre aceste subvenții le spune burse…

S-a ajuns în situația dementă că statul le oferă bani elevilor să vină la școală, nu să învețe. Burse de tot felul, ajutoare și multe altele. Nu zic că e total rău; foarte mulți elevi au nevoie de sprijin pentru a-și continua studiile, însă modul cum se acordă bursele în România numai sănătos și dătător de speranțe pentru viitorul educației nu e.

Astfel, toți elevii care optează pentru școala profesională primesc bursă. Nu e nevoie de un motiv anume, e suficient să te înscrii la profesională și primești parale. Burse sociale de diferite tipuri… Autoritățile statului au inventat burse pentru atât de multe situații încât sunt mai mulți bursieri decât ne-bursieri. Asta demonstrează, pe de o parte, că suntem o nație de calici. Pe de altă parte e dovada clară a iresponsabilității celor care au pretenția că fac reformă în învățământ. Pentru că cele mai multe dintre burse nu sunt condiționate de performanțe școlare, ci de prezența la ore. Vii la ore? Nu ai absențe? Primești burse, indiferent de activitatea pe care o prestezi. Și cei mai mulți dintre bursierii statului român ghiciți ce prestează? Nu mare lucru… De regulă, se prezintă la cursuri fără manuale și caiete, dar e dificil să stai degeaba șase ore, așa că își găsesc de lucru.

Desigur, există posibilitatea ca bursierii să piardă paralele pentru scăderea notei la purtare. dar statul român, în marea lui înțelepciune, a avut grijă să pună la punct niște proceduri greoaie și care țin mai degrabă partea elevului problemă decât a celui care, încă naiv, merge la școală sperând să învețe ceva. Să scazi nota la purtare e destul de complicat și, pe alocuri, contraproductiv, deoarece performanțele învățământului românesc nu se măsoară doar în număr de promovați, ci și în note bune la purtare. Multe dintre liceele care au în dotare clase de profesională sunt conduse de directori care nu vor să audă de note scăzute la purtare. Chipurile, asta ajută la plasarea pe un loc onorabil în ierarhia unităților de învățământ.

Prin urmare, o bursă se pierde doar dacă deținătorul e prea leneș să vină la școală, în rest…

În rest statul român plătește sume importante unor elevi – să le spunem așa – care vin la școală doar ca să-și pună în valoare apucăturile. Vin la școală pentru că primesc bani, nu pentru că își doresc să învețe. Învățământul nu mai e de multă vreme atractiv prin ceea ce ar trebui să ofere școlarizarea, ci doar prin banii pe care cineva îi poate încasa doar prin prezența fizică la școală. Și când elevul vine la școală pentru că e plătit, nu pentru că își dorește să învețe, ei bine avem o problemă foarte serioasă.

Sfârșitul Imperiului Roman a fost grăbit de barbarii plătiți să se țină departe de granițele imperiale. Sfârșitul învățământului românesc e adus, printre altele, de salarizarea elevilor. Care, în afară de bani, nu prea au motive să dea pe la școală…

1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *