Anul școlar a început de câteva zile, dar pe rețelele de socializare încă mai sunt distribuite fotografii cu tomberoane pline de buchete de flori și comentarii de genul „uite ce fac profesoarele cu florile voastre”. Dacă astfel de distribuții ar reprezenta cazuri izolate, nici nu ar merita să atrag atenția asupra fenomenului. Doar niște ofuscați care au prea mult timp liber și prea puțină minte se plictisesc și și-au găsit ceva de făcut.
Mda, se pare că ofuscarea asta cu florile profesoarelor care ajung la gunoi e chestie de masă în România, nu doar ocupația unora cu prea mult timp liber și prea puțină minte. Am dat o droaie de parale pe florile învățătoarei și uite unde au ajuns…
„Uitați ce fac profesoarele cu florile pentru care voi ați cheltuit o grămadă de bani” e genul de fotografie care nu trece niciodată nebăgată în seamă. Care mai de care se înghesuie să-și dea cu părerea și să distribuie fotografia. Părințeii își varsă amarul și fac destăinuiri care mai de care. Păi eu am dat pe flori o căruță de bani și uite ce s-a ales de „atenția” mea. La anul nu le mai dau nimic, că nu merită…
Să stăm strâmb și să judecăm cât mai drept. Îi obligă cineva pe părinți să cumpere flori pentru cadrele didactice, în special pentru doamna educatoare, doamna învățătoare? Nu… Bănuiesc că, pe undeva, există și cadre didactice pretențioase, care cer – și primesc – atenții florale deosebite sau chiar mai mult. Respectivele reprezintă o specie aparte care ar fi de preferat să dispară din peisajul învățământului autohton. Însă cele mai multe cadre didactice nu cer nimic și nici nu așteaptă mare lucru, mai ales de când geniile care conduc învățământul au ajuns să dezbată la nivel înalt dacă doamnele de la catedră au voie să primească o amărâtă de floare la început de an școlar sau într-o anumită zi din martie. Și, până la urmă, se găsește câte un ministru binevoitor care precizează, să nu mai existe urmă de îndoială:
„Da, profesoarele au voie să primească o floare. Da’ o floare, nu mai mult că deja nu mai vorbim de un gest firesc…”






Cam aici am ajuns. Miniștrii și secretarii de stat „dau dezlegare” părinților să cumpere flori pentru doamna. Și părinții asta fac, se apucă să cumpere flori. Nu e firesc, dar exact asta se întâmplă, dar se ajunge la o competiție din care, până la urmă, tot cadrele didactice au de pierdut. Părinții investesc în flori mai mult decât simt nevoia, dar nu au ce face, că e perioada în care prețul florilor explodează (profită și comercianții de profil de moment), apoi comentează ofuscați la postările cu tomberoane care de-abia de mai văd de sub mormanul de flori.
Ei bine, atâta timp cât educatoarea sau învățătoarea copilului tău nu ți-a pretins un anume aranjament floral sau să investești o anume sumă în „flori pentru duaomna”, nu ai dreptul să comentezi la pozele cu flori aruncate la gunoi. Nu, chiar nu ai dreptul… Tu, tu ești cel care s-a lăsat antrenat în cursa cu cel mai mare buchet pentru „duamna” și nu ai vrut să fii mai prejos decât altul care, la rândul lui, a vrut să ia fața, să fie copilul lui cel care oferă cel mai mare, cel mai valoros buchet. Și te oftici nu numai că buchetul tău nu a fost cel mai ochios, dar „duoamna” l-a aruncat la gunoi.
Apropo, că tot veni vorba despre flori, voi, revoltații, ce faceți cu florile atunci când se ofilesc? Le păstrați în continuare în casă sau le duceți acolo unde nu aveți pretenția să ajungă florile date profesoarelor? Ce vreți să facă profesoarele cu florile voastre? Să le venereze ca pe moaște și să le păstreze în casă pe vecie? Să le pună la mumificat și să le păstreze la capătul patului, alături de caseta cu cele mai prețioase amintiri, eventual alături de buchetul miresei? Mda, înțeleg ca cineva să păstreze buchetul miresei, dar florile primite la clasă?
Asta e soarta florilor, se ofilesc, se usucă și trebuie să meargă acolo unde le e locul. Nu e cazul să exagerăm cu reacțiile, chiar nu e cazul. Multe buchete se ofilesc de îndată ce sunt scoase din florărie; nu mai primesc amestecul ăla suspect care le permite să pară proaspete, deși sunt culese de câteva săptămâni. Deschiderea anului școlar presupune ceva stat în soare pentru copii, implicit pentru florile cu care sunt dotați. Festivitatea durează, că au de vorbit oficialitățile și vin și politicienii să povestească ce bine e să înveți, deși ei personal n-au strălucit la carte, dar societatea și țara au nevoie și de sclaveți cu studii pe bune, așa că învățați…
Nu vreți să cumpărați flori pentru cadrele didactice? Nu cumpărați, nu o să se supere nimeni (sau aproape nimeni), dar nu mai comentați aiurea pe rețelele sociale. Grija cadrului didactic nu e condiționată de floarea de la început de an sau cea oferită pe data de 8 Martie, ci de vocația de dascăl…