Se pare că băieții veseli de la butoane au identificat motivul pentru care învățământul românesc s-a dus dracului și există toate șansele să nu-și mai revină în veci. Nu e de vină faptul că decenii la rând învățământul a fost finanțat cu parcimonie – subfinanțat, ca să mă exprim ceva mai accesibil – iar treaba asta cu subfinanțarea s-a întâmplat încă de pe timpul lui Ceaușescu, indiferent ce ciorbă de ștevie mai halesc nostalgicii.
Învățământul n-a ajuns unde a ajuns nici din cauza viziunii unora dintre cei care au trecut pe la cârma ministerului de resort. Da, nici Androneasca, nici Cîmpeanu și, mai nou, nici Șocâte (Daniel David pentru cei care treceți mai rar pe aici) nu poartă vreo vină. Nu… Ăștia sunt complet nevinovați.
Nici schimbările legislative făcute pe repede înainte, fără cap și fără coadă nu sunt de vină, așa cum nu e cazul să căutăm vreo vină în salarizarea costelivă a cadrelor didactice sau în proasta pregătire de care au parte cei care vor să îmbrățișeze cariera didactică. Nici manualele ca vai de steaua lor, livrate adesea spre finalul anului de studiu nu-și asumă vreo contribuție la degradarea învățământului românesc.
Nu… Învățământul românesc e la pământ pentru că lipsesc uniformele. Da, asta e cauza. Nostalgicii behăie de satisfacție și distribuie postări cu uniformele Epocii de Aur mai ceva cum distribuiau pe vremuri… Ce dracu’ distribuiau? Că nu aveau nimic de distribuit. Băi, Martorii lui Ceaușescu, pe vremea Cârmaciului nu aveați de dat nici măcar o pungă…
- Uniforma nu ține loc de educație
- Încă un protest inutil în educație
- I Will Find You – A brutally honest review
- Evaluarea Națională sau festivalul improvizației administrative
- Măcar am scăpat de Anisie
Lipsa uniformelor, asta e, în momentul de față, marea problemă a învățământului românesc. Elevii nu învață, stau numai pe telefoane, încearcă să trișeze chiar și la cele mai simple teste, dar vor note maxime – nu mai vorbesc de pretențiile părinților – pentru că n-au uniforme. Nu pentru că pe mulți nu-i duce capul sau nu vor efectiv să învețe. Nu pentru că programele sunt depășite și nu folosesc la nimic. Elevii nu învață pentru că nu au uniforme.
E drept, uniforma chiar poate avea câteva avantaje. Reduce competiția dintre copii pe tema hainelor și a firmelor de pe etichetă. Îi ajută pe profesori să identifice mai ușor elevii în afara școlii sau în excursii. Creează un anumit sentiment de apartenență la aceeași comunitate și îi scapă pe mulți părinți de eterna întrebare de dimineață: „Cu ce mă îmbrac azi?”.
Toate sunt argumente rezonabile. Numai că niciunul nu explică de ce un elev de clasa a VIII-a citește cu dificultate un text de două pagini. Niciunul nu-l învață tabla înmulțirii. Niciunul nu-l face să înțeleagă o demonstrație la geometrie sau să scrie coerent o pagină fără greșeli. Uniforma poate schimba felul în care arată un elev, dar nu și ceea ce știe.
Argumentele pro sunt mai solide decât cele împotriva uniformei, recunosc asta fără a achiesa la corul nostalgicilor, însă „uniformizarea” educației o să fie rezolvată în manieră românească. Pentru început, să ne gândim cine va plăti uniformele. Statul?! Păi statul de-abia are bani pentru plata pensiilor securiștilor și magistraților pensionați la nici cincizeci de ani. Da, Danileț, mă gândesc și la tine când spun asta. De unde să mai scoată statul bani pentru uniformele copiilor? N-are de burse pentru olimpici…
Așa că banii pentru uniforme vor fi scoși din buzunarele părinților și se preconizează o afacere care va relansa firmele de profil afiliate la partid. Pentru că, în buna tradiție românească, se vor face un soi de licitații, ceva acreditări, mă rog, tot felul de rahaturi care să favorizeze pe „cine trebuie” Vorbim de milioane de elevi care, pe parcursul școlarizării, vor avea nevoie de câteva seturi de uniformă. Afacere, nu?
Asta urmărește, de fapt, impunerea uniformei școlare. O bulă de oxigen pentru firmele de textile. Anumite firme de textile, să fim bine înțeleși. Părinții amărâți, care de-abia găsesc bani pentru ceva bulendre la second hand vor fi cei mai afectați, dar interesează pe cineva soarta lor? Interesează pe naiba. Dacă mâine fiecare elev din România ar veni în uniformă perfect călcată, a doua zi am avea exact aceleași rezultate la Evaluarea Națională, aceiași copii care nu înțeleg ce citesc, aceleași programe depășite și aceiași politicieni care vor declara că au făcut o reformă istorică. Uniforma poate acoperi un tricou, dar nu poate ascunde eșecul unui sistem.