Rezistența din cancelarie – semnele unei rupturi în Educație

Se întâmplă ceva în învățământ…

Din când în când unii dintre colegi – cărora le mulțumesc pe această cale – îmi mai atrag atenția asupra unor mișcări ce au loc în învățământ, dar pe care atât Ministerul, cât și sindicatele, au grijă să le țină la subteran, cât mai departe de ochii presei. Manevra nu surprinde, dar eu unul m-am cam săturat de astfel de practici.

Despre ce e vorba? Discuțiile purtate prin anumite grupuri lasă să se înțeleagă că profesorii s-au cam săturat de fățărnicia Guvernului și a ministrului de resort la care se adaugă duplicitatea sindicatelor și au început o mișcare de rezistență care lasă loc la speranțe. Da, cât timp profesorii încep să renunțe la comportamentul de oi amețite și au învățat să spună „Nu” putem spune că speranța încă nu a murit. Astfel, rezultatele simulării examenelor de Evaluarea Națională și Bacalaureat au fost livrate cu întârziere și în unele cazuri se lasă așteptate. Asta acolo unde s-au susținut. Mi-ar fi plăcut tare mult un boicot național, dar nu a fost să fie. Cu această ocazie îi felicit pe cei din Harghita, acolo unde avem o comunitate maghiară puternică, aceasta fiind una dintre explicațiile pentru care boicotul chiar a prins.

În grupurile de care am pomenit mai devreme, anumite personaje încă îi roagă pe profesori să lase deoparte resentimente și ce mai e de lăsat și să corecteze simulările elevilor pentru că, vezi frate, copiii nu trebuie să sufere. E de o lașitate jegoasă să bagi copiii la înaintare pentru a forța mâna cuiva, dar putem vorbi și de niscaiva ilegalități. Pentru că există o lege în baza căreia se organizează simulările și examenele. O lege care prevede clar termeni de constituire a comisiilor de examen și de evaluare, dar se pare că nu au existat suficienți fraieri care să se lase prinși în treaba asta, așa că anumite personaje se milogesc la profesori să își calce pe inimă și să corecteze chiar dacă nu fac parte din comisii. Adică ilegalitate din capul locului, dar ne mai uităm în lege când e vorba despre copii? Da, ne uităm. Pentru că de aia legea e lege…

Multe dintre lucrări cică au fost scanate în bătaie de joc, de nu mai înțelegi despre ce anume e vorba. Eu unul zic că au fost scanate pe principiul „primești ce ai plătit”. Dacă mă plătești mai prost decât pe un zilier necalificat, imaginează-ți ce treabă o să facă ăla. Aia fac și eu, pentru că diferența de calitate trebuie dată de preț, nu de calificare. Mă plătești ca pe un boschetar, îți fac treabă de boschetar anemic, care e problema? Prea mult timp i-am tolerat pe cei de la minister, prea mult timp am lăsat de la noi. Cum ne plătiți, așa muncim, ăsta e mesajul transmis de cadrele didactice. Și asta e de bine…

E de bine pentru că mesajul o să ajungă unde trebuie. Inspectoratele și sindicatele nu mai trebuie să-l ascundă. E de bine pentru că profesorii sunt pregătiți atât pentru rezistență pasivă, cât și pentru acțiuni în forță. Apropo, ce mai spun sindicatele de grevă? Nu prea mai cârâie nimic pe subiectul ăsta deoarece se tem să nu scape greva din mână, cum s-a întâmplat în 2023. Dar profesorii nu dorm, încep să se trezească. Încep să nu mai accepte „hai, da’ vă rog”, „gândiți-vă la copii” și alte abureli de-astea. Puțină grevă nu strică…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *