Sincer, am ajuns să mă tem de reformă. Pentru că tot ceea ce e reformă în statul român mă cam taie la buzunar, iar efectele pozitive, dacă există, o să se vadă peste vreo sută de ani. Țara e în criză, ni se repetă asta de zeci de ani, dar când vine vorba de pus mână de la mână pentru a scoate căruța națională din mocirlă, profesorii sunt băgați la înaintare. Hai să luăm de la profesori, că lor le ajunge vocația, ce să facă cu banii?
Încă de când am intrat în sistem mi s-a spus că nu muncesc pentru leafă, ci pentru „satisfacții profesionale” și că nu trebuie să mă uit la fluturașul de salariu, ci trebuie să mă gândesc la copii. Da, trebuie să mă gândesc la viitorul lor. Care viitor o să fie mai bun dacă o să aibă ceva școală la bază. Naivitate taică, trebuie să o recunosc. Și prostia se plătește. Da, dacă ești prost și înveți, te întinzi ca râma să faci o facultate cu dublă specializare, primești drept recompensă șansa de a educa generații și generații, dar nu pe bani, ci pe „satisfacții profesionale”.
Bugetul s-a redresat, dar cel cea mai mare parte a notei de plată pe pizza aia mare halită de alții când noi, ăștia de rând, nu primeam nici măcar una mică, a fost plătită de dascăli. Salarii înghețate, plata hotărârilor judecătorești amânată sau anulată, prorogarea punerii în plată a numeroase drepturi, normă de predare crescută, prima de carieră didactică e posibil să nu se mai dea, iar mai nou, norma de hrană tăiată pentru dascălii cu vechime și grade didactice. Adică beneficii peste beneficii.
În timp ce alte domenii au beneficiat de păsuire, înțelegere și chiar loc de negociere pe marginea normei de hrană, în învățământ s-a tăiat cu tupeu și fără discuție. Profesorii simt tăierea mai „aproape de piele”, ca să spun așa, deoarece ordinul specific care a lovit în porția lor de hrană a fost printre primele emise și aplicate riguros în această lună, în timp ce pentru “sistemele de forță” se caută încă o formulă politică de compromis. Adică la profesori s-a tăiat fără drept de apel, dar cu alții mai discutăm.
- De ce la profesori se taie fără discuție, iar la alții se discută?
- Economia statului, plătită de profesor
- Sindicalistul blând suge la două sinecuri
- O lecție de trădare sindicală
- Căutăm ministru la Educație. Se cere coloană de amibă
La unele ministere miniștrii iau partea angajaților și amenință cu demisia și proteste. Miniștri, nu lideri de sindicat. La Educație… La Educație cine să protesteze? Nu avem ministru desemnat, iar despre liderii de sindicat cred că am căzut de acord că numai pe dascăli nu-i reprezintă. Cum să protesteze după ce Parlamentul le-a făcut cadou, din bugetul ăsta care urlă de foame, salarii de profesori, deși nu ajung niciodată pe la școală? E ironic ca ție, ca profesor, să ți se taie norma de hrană și banii „economisiți” să ajungă în buzunarul unui îmbuibat de la sindicat. Pentru că așa funcționează bugetul, cam ca anteriul lui Arvinte, se taie dintr-o parte și se cârpește în alta.
Inițial s-a spus că norma de hrană se taie pentru toți cei care depășesc 6000 salariu. Acum Bolojan a lăsat-o mai moale cu Ministerul Apărării și Ministerul de Interne. Hai să vedem, să negociem, să găsim o cale de mijloc. Unele voci bârâie că ar trebui să se taie indemnizația de hrană la toată lumea, fără discriminare. Că nu e corect ca ăla care a muncit și are salariul mai mare să rămână fără normă și cel care încă nu are șase mii să pape în continuare. O chestie de care mie îmi este greață e că mulți dintre cei care zbiară „nu e corect” sunt profesori. Da, ăia care au rămas fără norma de hrană. În loc să se revolte contra sindicatului care nu a făcut nimic pentru a le apăra drepturile, unii dascăli vor ca și colegul să aibă parte de același tratament.
Exact ca în toamnă, când Daniel David le-a băgat pe gât învățătorilor două ore de „remedială” deoarece colegii lor profesori au behăit că „nu e corect ca nouă să ne crească norma cu două ore și la învățători nu”. Iar chestia asta cu „să moară și capra vecinului” o să se aplice și în cazul normei de hrană. Așa, să fie corect și pentru că Guvernul o să cadă la pace cu instituțiile de forță. Cum să tai norma de hrană la ăla care te apără?
Dragi colegi, vedeți dacă aveți suficiente găuri la curea. Presimt eu că mai trebuie să faceți măcar una în plus, dar mai aproape de cataramă. Eventual vă prindeți mijlocul într-un curea de la ceas. Asta ne așteaptă. Guvernul vrea reducerea cheltuielilor cu 10%, dar cât timp cineva se opune în adevăratul sens al cuvântului, banii trebuie luați din altă parte. Și de unde e mai simplu să iei decât de la Educație? Apropo, tot nu avem ministru… Dar avem lideri de sindicat.