În ultimele zile se vorbește tot mai des și mai agresiv despre grevă în învățământ. Liderii de sindicat se vântură pe la televiziunile de partid și urlă că a ajuns cuțitul la os și nu se mai poate, trag semnale de alarmă și pun în vedere Guvernului ce și cum. Și, desigur, amenință cu greva. Cică trei sferturi dintre sindicaliști sunt de acord cu greva generală, o grevă pe care liderii de sindicat ar cam declanșa-o în luna martie, că atunci le ies lor mai bine socotelile, însă membrii de sindicat – ăia care cotizează pentru bunăstarea liderilor de sindicat – doresc ceva cu impact în iunie.
Greva în martie le-ar merge la suflet liderilor de sindicat, cea din iunie e mai pe placul sindicalistului mărunt, care trage de salariu să ajungă de la o lună la alta și datorită „salarizării decente” și implicării sindicatelor nu-și poate permite o grevă prea lungă. Faptul că greva din 2023 a durat trei săptămâni e în sine un miracol. Unul care i-a speriat mai mult pe liderii de sindicat decât pe guvernanți, astfel că ceea ce putea reprezenta o presiune adevărată s-a transformat într-un balon de săpun pe care liderii de sindicat l-au spart. Liderii de sindicat, nu guvernanții; un amănunt ce nu e cazul să fie ignorat.
Prin urmare, liderilor le-ar conveni de minune ca greva generală să înceapă în luna mai, eventual la începutul lunii, astfel încât, atunci când presiunea poate să atingă punctul critic, greva să se dezumfle pentru simplul motiv că sindicaliștii nu-și mai pot permite să o susțină. Și nu e speculație răuvoitoare, e o afirmație care se bazează pe chestionarele trimise de sindicate în școli. Când vreți grevă generală? În Martie sau în Mai? De ce nu s-a oferit și opțiunea pentru iunie? Pentru că din greva asta cineva trebuie să piardă și cineva să câștige. E bine să știm cine se umple de parale și ale cui buzunare goale se golesc și mai tare.
Să începem cu câștigătorii. Profitorii de sistem, cum s-ar spune. În mod firesc, în urma unei greve, ar trebui să câștige membrii de sindicat. În România câștigă doar liderii. Liderii de sindicat câștigă atât la vedere, cât și pe sub mână. Zilele acestea Camera Deputaților a respins proiectul celor de la USR, acel proiect care viza eliminarea sinecurilor de la sindicat. Urmează Senatul, dar presimt că se dă cu respingere și acolo.
- Greva profesorilor – cine câștigă, cine pierde
- Procese, nu proteste
- Diaspora citește – măcar de acolo vine speranța
- Rămânem și fără indemnizația de dirigenție?
- De la Băsescu la Bolojan, Educația în Austeritate Eternă
Proiectul celor de la USR e de bun simț. Ești lider sindical? Păi încasezi salariu de la sindicat, nu primești leafă și de la școală, și de la sindicat. În condițiile austerității de sorginte Bolojenistă, liderii de sindicat sunt tratați ca specie ocrotită de lege. Sindicaliștii au primit spor de normă de predare, dar liderii nu. Greva nici măcar nu a început, dar liderii au câștigat deja. Și asta e doar ce au câștigat la vedere. Credeți că dacă vor întinde greva până acolo încât să devină periculoasă, nu o să se găsească nimeni să-i cheme pe lideri la o discuție în cadrul căreia să li se spună că dacă nu termină cu revendicările, o să se scoată proiectul de la naftalină? E o chestie pur și simplu ipotetică deoarece nu o să se ajungă până acolo. Liderii își știu interesul, așa că… Așa că greva o să țină exact atât cât va decide guvernul.
Sindicaliștii de rând protestează, fac grevă, pierd zile la vechime și salariul pe perioada grevei, iar la final se aleg cu promisiuni, cu proiecte de lege și chiar cu legi, dar nimic cu aplicabilitate imediată, ci ceva mai încolo, eventual în mileniul patru, că mileniul trei a început deja și e prea devreme să dăm ceva la profesori. Bine, guvernanții nu o spun chiar așa, dar au învățat un cuvânt nou și-l tot folosesc. Prorogare… Tot ce se câștigă se amână, prin urmare sindicalistul de rând are doar de pierdut. Pierde salariul pe zilele de grevă, deși recuperează activitatea. Mai rău e că pierde zile de vechime și atunci când o să vină pensia zilele în minus vor cântări foarte greu. Pierde timpul sprijinind liderii la tot felul de mitinguri și proteste cu efect comparabil cu cel al frecției pe piciorul de lemn. Nimeni nu-i bagă în seamă… Ce s-a întâmplat la protestul din 4 februarie? Bolojan nici măcar nu s-a sinchisit să cheme pe cineva la discuții, iar omul este și premier, și interimar la Educație.
E cazul să ne scoatem din cap ideea că greva este pentru profesori. Liderii câștigă, sindicaliștii pierd. Mai câștigă și bugetul de stat, deoarece zilele de grevă, chiar dacă sunt recuperate, nu se plătesc. Așa că, atunci când liderii mai vin cu greva, întrebați-i cu cât v-au vândut. Întrebați-i și de ce nu dau Guvernul și ministerul în judecată. Hotărârile judecătorești sunt executorii, promisiunile nu.