Kelemen Hunor – alt expert în educație

În trecutul nu prea îndepărtat circula o expresie destul de insolită și anume „la agricultură și la fotbal se pricepe toată lumea”. A trecut timpul și priceperea românului a evoluat. Acum tot românul se pricepe la învățământ. Spun tot românul deoarece Kelemen Hunor e cetățean român, e parlamentar, prin urmare deciziile pe care le ia și susține îi afectează pe români indiferent de etnie.

Da, azi am treabă cu neica Kelemen Hunor. Nu știu cât a cugetat până a ajuns la concluzia asta, dar sunt de părere că mai degrabă halea un cozonac secuiesc. „Eu cred că poate să rămână așa cum e astăzi” – răspunsul lui Kelemen Hunor la întrebarea dacă norma didactică de predare ar trebui să revină la ceea ce a fost înainte de „reforma lui Daniel David”. Cum spuneam, la educație a ajuns să se priceapă tot neavenitul.

Viața în învățământ nu a fost niciodată prea roză, însă în ultimii ani s-a sărit calul rău de tot. Dascălii au fost scoși vinovați de serviciu pentru toate tarele societății; nu mai departe de crima din Timiș, tot felul de „specialiști” se întreabă ce educație i-au asigurat profesorii criminalului de 13 ani. După viziunea lor strâmbă, doar dascălii trebuiau să se ocupe de educația ipochimenului. Părinți, servicii de asistență socială, poliție și Protecția Copilului, toate astea au fost scoase din ecuație. Profesorii trebuiau să se ocupe, că de asta primesc salarii.

An de an dascălii s-au aflat sub tirul din ce în ce mai agresiv al presei, societății și autorităților. An de an drepturile salariale le-au fost mutilate și amânate, bugetul legal nu a fost niciodată alocat, dar când România a intrat în criză, cadrele didactice au fost primele sacrificate.

Să recapitulăm contextul, ca să nu pară că exagerăm din senin. În 2025, prin celebra Lege Bolojan (care sună a reformă, dar miroase a austeritate selectivă), norma a fost mărită de la 18 la 20 de ore și în unele cazuri de la 16 la 20 – prima creștere serioasă din 1995 încoace. Motiv oficial? „Aliniere la media europeană” și „mai mulți bani la profesori calificați în loc de suplinitori”. Realitate? Reducere de costuri cu forța de muncă, concedieri mascate de suplinitori și o muncă suplimentară aruncată gratuit în cârca acelorași profesori epuizați. Unde sunt „banii mai mulți la profesorii calificați?”.

Doar mai multă muncă, nici vorbă de mai mulți bani. Și, de parcă nu era de ajuns, Bolojan a ajuns la concluzia că dascălii care depășesc un anumit venit nu mai au nevoie de norma de hrană. Creșterea normei de predare, tăierea normei de hrană și înjumătățirea tichetelor de vacanță. Nicio vorbă despre alocarea bugetului legal pentru Educație.

Partea jegoasă e că austeritatea a lovit doar în Educație, alte sisteme nu au fost afectate, ba dimpotrivă, ceea ce nu e corect. Dacă e austeritate, să fie pentru toată lumea, de ce doar dascălii să plătească prostia guvernanților? Și, de parcă nu era de ajuns, s-a găsit și Kelemen Hunor să ridice piatra. Și a făcut-o ipocrit. cu calmul omului care nu predă 20 de ore pe săptămână plus remedieri. A început cu „Educația trebuie lăsată în pace”, adică nu mai tăiați de la Educație, că s-a tăiat destul anul trecut, dar a continuat cu „eu cred că poate să rămână așa cum e astăzi” pe marginea normei de predare. Adică reforma temporară marca Daniel David ar trebui să se permanentizeze.

Domnule Kelemen Hunor, efortul de care vorbiți l-am făcut noi, profesorii, nu guvernanții. Nouă ne-a crescut norma de predare, nouă ni s-a tăiat din salarii și drepturi. Noi am plătit pentru ca Bolojan să se laude că a reușit să țină deficitul sub control, ba chiar cu rezultate mai bune decât cele anticipate. Și acum, când sindicatele amenință cu greva, liderul UDMR vine cu „hai cu stasus quo”. Menținem ceea ce deja se întâmplă, nu are rost să revenim la situația mai avantajoasă.

Poate ar fi bine ca, atunci când sindicaliștii vor protesta la Guvern și pe unde mai au de gând să protesteze, domnul Kelemen să iasă pe geam să le explice personal de ce „poate să rămână așa cum e”. Ar fi un moment educativ de excepție. Pentru elevi, pentru părinți și – mai ales – pentru generațiile viitoare care vor moșteni un sistem educațional sleit de puteri, dar liniștit. Mulțumim anticipat pentru înțelepciune.

Domnule Hunor, dacă tot vă pricepeți la educație, poate explicați și de ce, în timp ce dascălii strâng cureaua, alte sectoare – gen apărare sau infrastructură – primesc bugete umflate? De ce austeritatea e doar pentru cei care formează viitorul nației? Și, mai important, de ce ignorați vocile sindicatelor, care amenință cu grevă generală? Poate că un pic de empatie ar ajuta – încercați să predați 20 de ore pe săptămână unor clase de 30 de elevi, cu planuri de lecție, evaluări și remedieri suplimentare, toate pe un salariu care abia acoperă cheltuielile de bază, iar în tot acest timp să vă consolați că aveți vocație. Să trăiți cu frustrarea că nu ați primit salariul legal de aproape douăzeci de ani, dar să vă mângâiați cu ideea că banii pe care statul vi-i datorează sunt folosiți cu înțelepciune pentru bunăstarea guvernanților.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *