Mai sunt puține zile până la finalul lunii curente, dar deja un lucru este cert și anume că dascălii nu-și vor primi prima de carieră didactică. Din nou…
După ce a mânuit toporul austerității cu o implicare demnă de o cauză mai bună, Daniel David a încercat să-i îmbuneze pe profesori. Știți, v-a crescut norma de predare, posibil să rămâneți fără norma de hrană – de fapt nu posibil, ci sigur -, dar în ianuarie 2026 o să primiți prima de carieră didactică. Și e bună rău tare ca de banii ăștia vă puteți cumpăra o droaie de chestii mișto, cum ar fi telefon de ăla șmecher pe care să puteți accesa catalogul electronic. Dacă vă mai rămâne ceva, puteți cumpăra și hârtie pentru imprimantă. Nu chiar câtă consumați, dar măcar vreo două topuri, acolo, să nu puteți spune că ministerul nu vă ajută.
Ei bine, luna se cam scurge și prima de carieră didactică ia-o de unde nu-i și știți ce? Pun pariu că nici în februarie nu o să ajungă vreo primă la dascăli. Nici în martie și nici între lunile dintre aprilie și decembrie. Mai pe scurt, nicio primă anul ăsta. Asta e țara în care trăim, ăștia sunt cei care ne guvernează, ăsta e sistemul jegos. Atunci când a fost vorba de creșterea normei didactice, s-a acționat în forță, că nu știu ce mă-sa se întâmpla dacă nu se aplica măsura din toamna anului trecut. Apropo, la începutul lui 2025 ministrul Educației, demisionatul Daniel David a promis că nu vor crește normele de predare și nici nu vor fi concedieri de-aiurea în sistem, ori știm prea bine ce s-a întâmplat. Că e lege valabilă până în 2029, așa că… E lege, domnule, ce vreți să facem? Să nu aplicăm legea? Păi ce, trăim într-un stat guvernat de legi sau într-o anarhie? Avem legi, le aplicăm, unde-i lege nu-i tocmeală. doar știți asta.
- 31 ianuarie și zero răspunsuri
- Educația are nevoie de un ministru, nu de un slugoi
- Cum scăpăm de nemuritorii din fruntea sindicatelor?
- Paradoxul suprem al sindicalismului românesc – eșecuri totale, mandate pe viață
- De ce dascălii plătesc cotizații unor trădători „aleși” pe viață?
Da, unde-i lege nu-i tocmeală când e vorba de „drepturile” statului. Când e vorba de ceea ce se cuvine cetățeanului mărunt, ei bine, aplicarea legii poate să mai aștepte. Păi ce vreți, fraților, să sufere România? Vreți să plângă România? Chiar ați ajuns la o mie cinci sute de lei? Hai, că și așa de o mie și ceva de lei nu vă puteți cumpăra decât electronice; aveți telefonul de anul trecut, e încă bun, funcționează mulțumitor și bateria încă ține. Și să nu uităm că aveți vocație, „dragi oameni ai Educației”, așa cum ne-a identificat Daniel David. Vocație… Trăiți din vocație că e foarte hrănitoare. Transmiteți vocația și la copii, să nu rămână sistemul fără sclavi.
De ce când e vorba de abuzuri acoperite cu legi strâmbe se acționează cu celeritate, în timp ce drepturile legale ale cadrelor didactice sunt amânate la nesfârșit? Zilele asta, șapte profesori de la un colegiu din Vrancea sunt anchetați pentru meditații nefiscalizate. Când e vorba de banii statului legea e lege. Nimeni nu i-a anchetat pentru că li s-a mărit norma de predare și li s-au redus salariile. Dar cum au câștigat bani „ilegali”, cum s-au sesizat autoritățile statului român. Doar știți cum e, cu profesorii se face dreptate, că doar ei educă viitoarele generații și trebuie să fie exemplu de cinste, onestitate și ce mai trebuie.
O precizare importantă: Nu sunt fanul meditațiilor cu proprii elevi. Ca dascăl, îți faci treaba la ore, nu bagi presiune pentru meditații particulare. Știu cum e… În liceu am avut un dobitoc care probabil m-a lăsat corigent pe ultimul trimestru – nu a binevoit să-mi comunice media, dar la ce note mi-a furnizat se puteau trage unele concluzii – deoarece era convins că plătesc meditații în altă parte. Dar cât timp legea defavorabilă cadrelor didactice se aplică în litera și spiritul ei, iar legislația favorabilă, gen Ordonanța 15/2008, este prorogată la nesfârșit, ei bine, avem o problemă. O problemă foarte serioasă.
Nu trăim într-un stat de drept, ci într-un stat de drepturi amânate — mai ales când e vorba de profesori.